Lumină dulce

// …căci mirarea e născută de inspirația bogată a momentelor banale. //

 

Pictam lucide stafii, făcându-și intrarea sublimă printre jaluzelele trase ce păzeau încăperea de orbitoarea curăție vie. Umbrele colorate dansau pe masa-mi ce, obosită de valul vizitatorilor, a decis să-mi încânte șederea într-o baie de lumină dulce și grăbită a finaliza spectacolul mirific, până la apusul culorilor aprinse. înecate de uimire, privirile mele se încolăceau în gânduri de admirație expediate într-o reflexie de lumină. Ambiental străin, vechi și melancolic, mă părăsea încet, îndemnându-mi alergarea a se îndrepta spre el, măcar pentru câteva minute, pentru a-mi însenina înnorarea de astăzi, de ieri, de mâine. Liniștea era absentă, însă pata minunată mă alunga din sfera oamenilor vii, din sfera fizicului, a timpului, a spațiului veșnic. Creându-mi propriul tablou, tânjind după clipe eterne, dar improbabile, smulgeam logicul și adormeam conștientul pentru atât… puțin, însa mult dorit, tânjit, sperat.

Și iată că mângâierea apei s-a mutat spre părul, fața, lentila mea doborâtă de a genelor firesc, ursuz limbaj. Mângâia pielea, împărăția a tot ce poate fi supus, cucerit și desăvârșit. Pătrundea spre o privire scurtă, parcă furată de a miilor și sutelor de mii particule, toate împreună zbătându-se spre a ține vie această clipă, acest moment furat de-a timpului secret, condus în pivnița păstrată în contradictorie cu robul său.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s